- rustificá
- vb., ind. prez. 1 sg. rustífic, 3 sg. şi pl. rustíficã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
rustifica — rustificá vb., ind. prez. 1 sg. rustífic, 3 sg. şi pl. rustífică Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic RUSTIFICÁ vb. I. tr., intr. A rustica. [P.i. rustífic. / < rust(ic) + ifica] … Dicționar Român
rustica — RUSTICÁ vb. I. 1. tr. A da un caracter brut, neprelucrat; a face operaţia de rusticizare; a rusticiza, a rustifica. 2. intr. A trăi la ţară. [< it. rusticare]. Trimis de LauraGellner, 27.12.2008. Sursa: DN … Dicționar Român
rustificare — rustificáre s. f., g. d. art. rustificării Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic RUSTIFICÁRE s.f. (Rar) Faptul de a primi aspect sau caracter rustic; rusticizare. [< rustifica]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român